New big names come to complete de line-up for B’ESTFEST 2011

If names such as Pendulum and Skunk Anansie came as a sunny day in the winter time, B’ESTFEST 2011 promisses even more fun when it comes to pleasing out thirst for good music.

And so the surprise doesn`t stop here. Four other names come to add more flavour to the already enough presence of Pendulum live performance in the line-up. This time we will travel from Lamb, the Manchester trip-hoppers, to the legendary House of Pain, to the british ravers from Hadouken, to the extraordinary mix of dub, rapcore, dancehall and hard ragga-jungle that is Asian Dub Foundation.

So from the point of view of the line-up, untill now, we can rest assured that our musical tastes are soon to be pleased for good.

But B’ESTFEST 2011 is not only about music. B’ESTFEST 2011 brings something new to the Bucharest scene. If we take into consideration that in 2007 the Festival meant two stages one next to the other in a parking-lot...we will have to say that this years concept changes radically our idea of in-city festival.

B’ESTFEST 2011 moves outside the city, in a an open space that is only 10 minutes away by car, from where it used to be until now. Moving the festival outside the city, brings more space and with this come more stages, a new camping site, and also more room for the crowds that will gather in the 3 days of the festival. This is how a Bucharest Festival brings a true alternative to the already legendary outdoor festivals such as Peninsula (TG Mures), Pepsi Sziget (Budapest) or Bugras Fest (Bulgaria).

The tickets are already being sold. There is also a discount period, an early bird perios as it is called. This period expires on March 22nd, 2011 so if you want to get your pass with a 20% discount, you better access this page for details (http://www.bestfest.ro/editia2011/en/bilete).

See you there!

Vlad Piriu

Beatfucker - The Party Rocker

Avem Pendulum DJ Set anul acesta la Arenele Romane, pe 14 mai

Daca e sa studiem pagina de Facebook a Arenei DnB si sa dam crezare tututor mesajelor ce le tot primim in inbox de la Vlad Verde, vocea si sufletul Arena DnB, se pare ca anul acesta vom avea parte de o adevarata ploaie de evenimente tari. Si mai tare este ultima stire provenita de la acesta, cum ca, pe 14 mai vom dansa si sari in delir pe muzica celor de la Pendulum.

Ei, nu va bucurati prea tare, inca nu am ajuns zilele in care sa vina toata trupa in Romania, dar vom avea parte de un DJ Set cu MC Verse. Lucrurile suna bine chiar si asa, daca e sa ne aducem aminte de ultima vizita a acestuia la Arenele Romane, in noiembrie 2009, cand s-a creat un dezmat general desi afara era ditamai viscolul iernii. Vestea buna in cazul acesta este ca, cel putin din punctul de vedere al vremii, ne vom putea elibera de toate inhibitiile si ne vom putea da drumul ghidati de personalitatea cel putin magnetica a lui MC Verse.

Cat despre Pendulum, actualmente este in plin turneu de promovare a albumului Immersion pe teritoriul nord american, unde acesta abia a fost lansat, cu o intarziere de aproape un an fata de Europa si Australia. Turneul americam a coincis cu lansarea ultimului single de pe Immersion si anume, Crush. Single-ul se bucura de o promovare atat sub forma fizica, cat si pe iTunes, dar mai proaspat are si un videoclip.

Intorcandu-ne pe teritorii mai familiare si anume la petrecerile organizate de Arena DnB, prima ocazie de a fi impreuna o avem in Martie, pe data de 5, cand Emalkay va mixa la Arenele Romane. Emalkay este unul dintre cei mai titrati DJ de la Dub Police si prezenta lui la Arenele Romane promite senzatii de neuitat.

Arena DnB ne loveste cu un Pendulum DJ Set de ne tiuie urechile

Sambata, 14 MAI 2011, Arenele Romane PENDULUM DJSET @ arena dnb Sambata, 14 mai la Arenele Romane, arena dnb prezinta cei mai celebri artisti din scena mondiala de drum and bass. Vom avea parte de un djset din partea lor alaturi de VERSE. Mai multe detalii in curand, pana atunci urmariti pe facebook (http://on.fb.me/hZUefb) sau www.arenadnb.ro.

Spirit of Burgas Festival, Burgas. Bulgaria 2009

Spirit of Burgas, primul meu festival inafara tarii, mare, Bulgaria, mancare buna si ieftina, servicii excelente si neasemuita ospitalitate bulgareasca, acestea erau ideile cu care o luam din loc urmarind geana Garminul proaspat instalat pe HTCul Andreei. Iesirea din tara a fost usoara, iar calatoria prin muntii Bulgariei, conform traseului aratat de sistemul de navigatie, a meritat tot efortul. O fi fost el cel mai scurt traseu, dar a fost si cel mai interesant, deoarece nu a facut niciun rabat de la a ramane cat mai scurt, aceasta insemnand inclusiv folosirea drumurilor de tara, strabaterea unor tinuturi parca uitate de istorie, dar si a unor zone cu un relief muntos cu adevarat spectacular.
Totul a devenit si mai interesant in momentul in care HTC-ul a dat ortul popii la jumatatea traseului si astfel am ramas la mila destinului si a traseului printat informativ cu ruta de urmat. Automat legendele cu haiducii bulgari traficanti de organe “care vin si-ti iau rinichii”, cu politistii bulgari care stau pe capul saracilor turisti romani ca sa le ia banul de vacanta, toate acestea au inceput sa se aglomereze in minte. Automat masina 4x4 maronie care s-a tinut dupa noi vreo ora, in care erau 3 oameni imbracati in uniforma, a devenit simbolul politiei bulgare corupte puse cu orice pret sa ne urmareasca si ca la cea mai mica abatere sa ne sanctioneze. La fel si Opelul Astra maroniu pe care l-am depasit de cateva ori a devenit in mintea noastra masina care avea la un moment dat sa se puna de-a curmezisul drumului si din padure sa sara cativa haiduci bulgari care sa ne deposedeze de masina si de tot ce mai aveam.
Dar toate au ramas la nivelul legendelor, majoritatea dintre ele promovate de oamenii de rea intentie care si-au facut masinile “furate” prin Bulgaria de dragul recuperarii asigurarilor, sau de hotelierii romani frustrati din ce in ce mai mult de faptul ca romanii aleg tot mai frecvent sa isi petreaca vacantele pe litoralul Bulgar, care ofera servicii din ce in ce mai extinse si sunt de mii de ori mai ospitalieri decat multi dintre ofertantii de servicii net inferioare din Romania.


In final se pare ca Dumnezeu a tint cu noi si am ajuns in Burgas, un oras modern, a carui orizont este dominat de o multitudine de cladiri de depasesc lejer 20 – 30 de etaje, astfel incat panorama intregului oras devine un adevarat spectacol.



Inca de la inceput ne-a frapat gradul destul de redus de expunere a festivalului, the Spirit of Burgas. Nu tu bannere, nu tu afise, nu tu vreun poster care sa dea de inteles ca in acel oras se petrecea vreun festival, astfel incat localizarea lui a insemnat o adevarata aventura.Odata localizat festivalul, restul a fost un fleac. Pana si negocierile cu cei de la organizare pentru a putea patrunde cu camera pe teritoriul festivalului au fost un nimic.
Prima seara a noastra acolo, care a fost defapt cea de-a doua seara a festivalului, acesta incepand de vineri, ne-a adus in fata trupe ca De Phazz, The Fun Loving Criminals, Sepuko 6, Cinnaman, Future Shock, dar si pe AG Weinberger Band, din Romania. Acestea au fost doar o parte mica din cei ce au cantat si ne-au incantat in noaptea de sambata spre duminica.


Ca si cifre Festivalul Burgas, ce a avut ca principali sponsori pe Tuborg si pe Jack Daniels, acesta a insumat in jur de 60 de formatii si artisti printre care cei mai cunoscuti au fost Faith No More, Fun Lovin’ Criminals, Crystal Method, Dreadzone, Clawfinger, Gravity Co, LTJ Bukem feat. MC Conrad, Sub Focus, Speedy J, Alexander Kowalski. Toti acestia au evoluat pe 7 scene separate ce au adapostit genuri muzicale ce au variat intre rock, jazz, blues, electro, minimal, triphop, migrand usor spre zona latino, salsa, merengue, atingand astfel pana si gusturile celor mai inveterati pasionati de muzica. Acolo am descoperit un public mai degraba relaxat, oarecum in cautarea unei alternative de distractie, decat unul extrem de pasionat de muzica, astfel incat majoritatea scenelor pareau ca fiind nebagate in seama.

Printre cele mai vii scene s-au numarat The Main Stage, Jack Daniels Rock Stage, Blues and Jazz Stage, dar si Black Sea Salsa Fest, unde oamenii s-au intrecut in a-si arata maiestria in ale dansului de sange fierbinte, fiind organizate adevarate workshopuri de salsa unde cei dornici sa se initieze in acest dans al dragostei o puteau face in compania unor experimentati dansatori profesionisti.


Cea de-a doua seara a noastra acolo, in fapt cea de a treia si cea din urma a festivalului i-a adus pe scena pe rockerii turbati de la Clawfinger si pe cei doi pionieri ai muzicii Electro, Crystal Method.

Ce a fost mai suprinzator a fost sa ne dam seama, in drum spre locatia evenimentului, ca defapt adevaratul festival se desfasura inafara perimetrului acesta, in parcul din imediata apropiere. Acolo fanii Clawfinger au organizat o adevarata adunare ad-hoc profund colorata de sticle de vodca si de whiskey, ca doar asa merge mai bine muzica pentri barbati, de ti se mai face pofta de un mic pogo, frumusel, asezat, ca doar nu suntem la razboi. Dar pogo a fost si in fata scenei, ce-i drept, nu asa de organizat si de profund ca cel de la Peninsula cu prilejul concertului the Prodigy, dar a fost indeajuns incat sa imi aduc aminte cu placere de acele momente.

Dupa Clawfinger, Crystal Method au calmat spiritele dar nu s-au lasat mai prejos si astfel multimea a stat pana tarziu in noapte sa asculte piese ca Busy Child, Drown in the now, Sine Language, Now is the time etc. Si lumea a dansat, a dat din cap, a ascultat lume buna, si faptul ca nu intelegeam o iota din ceea ce se vorbea acolo, asta nu ne-a impiedicat sa ne simtim bine si sa vrem si mai mult.
Festivalul de la Burgas nu a insemnat numai muzica, dar a inclus si momente artistice de iluzionism, acrobatii aeriene din seria Spiderman in cautarea viermelui de matase, care la un moment dat deja era fluture si astfel s-a rupt coarda. Astfel umorul a fost la el acasa, astfel incat am putut sa ne simtim impliniti. Am plecat de la festival tarziu in noapte, cu inimile pline si nu inainte de a vizita magazinul de amintiri unde daca erai indeajuns de nebun puteai sa iti faci un piercing sau sa iti faci un tatuaj.
Ca si comparatie, festivalul de la Burgas ramane o alternativa, dar faptul ca e doar la a doua sa editie isi spune cuvantul, atat ca si line up, dar ca si organizare. Ca minus trebuie sa mentionez proasta amplasare a scenelor, ceea ce a facut ca sunetul de la o scena sa fie perceptibil la celelalte si invers, si asfel traiul pe perimetrul festivalului era de multe ori comparabil cu cel din pietele autohtone unde fiecare isi pune propria manea si astfel nu mai intelegi nimic. In acelasi timp, spiritul balcanic nu s-a dezmintit, practicarea preturiler maximale nefiind straina nici colegilor nostri bulgari. Astfel am ajuns sa platim 7 euro pe 4 hotdog-uri, care erau mai mult paine si mai putin crenwurst. Dar aceste aspecte au putut fi trecute cu vederea multumita bunei dispozitii si a ospitalitatii bulgare de exceptie.


Burgas Fest, a 3-a editie, cam peste un an? Hai sa vedem!!

Am ars-o ca un RockSTar pe ritmuri de Peninsula!23-26.07.2009 Tg Mures!

All my Romanian People, All my PRODIGY People, The World is on Fire, You`re too close, too close to the wire!!! asa incepea si in acelasi timp marca sfarsitul unei nebunii care se dezlantuise ca o furtuna de vara. Inceputul a fost incert linistit, cu o serie de probleme legate de organizare si comunicare intre partenerii media, ceea ce a facut ca delegatia noastra sa ramana pe dinafara cateva ore bune.

Dar norii s-au risipit repede si Festivalul s-a declansat in forta. Si cum ii sta bine unui mare festival, ca la un mare razboi, lupta s-a dat pe mai multe fronturi publicul Peninsular fiind lovit, la figurat si la propriu, atat la nivel acustic si vizual, dar si la nivel tactil, dar si gustativ, in asa fel incat senzatiile curgeau din plin si nu mai stiai unde sa te opresti. Cele 4 scene, la care ma voi intoarce mai incolo putin, au fost incontinuu asaltate de public pe perioada celor 4 zile, la fel si tarabele cu mancare unde se putea gasi orice iti puteai imagina, de la langosii cu branza, sau cei cu cascaval cu usturoi, la nemuritoarea si intotdeauna indestulatoarea pita cu unsoare, dar si migrand catre gusturi mai fine, cum ar fi tocanita de caprioara cu mamaliga, gulashul ardelenesc, tot felul de salate si tocanite care se vanturau cu rapiditate, fiind atat de cerute incat ceaunele si tigaile in care erau gatite erau schimbate doar la cateva minute. Si berea, berea a curs din belsug, pentru toate gusturile.

Impresionat am fost ca nu am gasit aici binecunoscuta practica de a umfla preturile la un nivel nesimtit, cum se mai practica pe la alte festivaluri de gen. Astfel berea a migrat usor intre 2.5-3 lei paharul de plastic, langosii 2,5-5 lei, tocanitele 5-8 lei, iar buna dispozitie si savoarea a fost un bonus. Servirea a fost excelenta, fiecare vanzator promovandu-si cat mai bine mancarea. Si oferta era pe indestulate.

Ca si metode de entertainment pe perioada festivalului, nu au lipsit atelierele de creatie, workshopurile, standurile de prezentare a diferitelor ONG uri pentru tineret, flash-mob-urile, corturil muuvii unde au putut fi prezentate scurt metraje. Deci pana si cei mai inveterati networkeri si cei dornici de a-si manifesta creativitatea au gasit un loc unde sa se simta bine.

Doritorii de sporturi extreme, dar si cei interesati de a incerca ceva nou nu au fost lasati pe langa. Astfel daca te-ai aflat pe acolo ai avut de ales intre natatie, fotbal, wall climbing, sarituri in apa (cam prost ales locul, zic eu, caci sariturile se faceau de pe un pod situat deasupra Muresului), caiac, badminton, darts, beachvolley, backgamon. Extremele s-au batut intre ele, si asa ca daca te tineau nervii puteai sa gonesti pana nu mai puteai pe pista de carting, sau sa folosesti simulatorul de accidente (sincer sa fiu nu stiu de ce s-ar pune un om in toate facultatile mintale intr-un dispozitiv ce simuleaza o ciocnire frontala cu un obiect solid la 160 km/ora. Personal am vazut un astfel de personaj si s-a dat jos din simulator cu dureri serioase in zona pieptului si abdomenului), sau daca te simteai in putere puteai sa sari cu coarda.

Si sa ajungem la muzica, in sfarsit, caci de asta ne-am deplasat cu totii la Tragu Mures, nu??

Cele patru scene, dintre care CocaCola MainStage a fost principala atractie, au atras peste 60 de trupe dintre care cap de afis au fost The Prodigy, Nine Inch Nails si Tiesto, trupe ce au facut ca spatiul din fata CocaCola MainStage sa devina neincapator, dar au si dus nivelul de extaz al publicului la cote neimaginabile, furtuna dezlantuindu-se nimicitor in timpul concertului Prodigy, unde basii prezenti in excess au tinut loc de tunete iar explozia de lumini care caracterizeaza fiecare concert Prodigy a jucat loc de fulgere, luminand feeric intreaga zona.

Distractia s-a instaurat definitiv pe fagasul ei in a doua seara a festivalului, in momentul in care pe CocaCola MainStage a urcat Dj Tiesto, primul headliner al festivalului. Atmosfera a fost exploziva, multi dintre fani mergand atat de departe incat sa spuna ca Tiesto a fost mai cool decat Prodigy. Bineinteles, gusturile nu se discuta, cunoscatorii stiu de ce. Celebrul absolvent al scolii de DJ din Olanda a tinut publicul pe val cu melodii ca Dance 4 Life, Lethal Industry, Love Comes Again. Lumea a dansat, s-a simtit bine, fluierele nu au tacut o secunda, si astfel concertul lui Tiesto a fost primul element care a putut fi considerat ca o promisiune a succesului acestui festival. Si muzica a curs in valuri.

Al treilea headliner al Festivalului, trupa Nine Inch Nails, a venit intr-a 3a seara a festivalului, la timp pentru a mentine energia la cote inalte. Trupa rockerului nebun, Trent Reznor, cel care l-a creat si promovat pe Marilyn Manson, si care a dat o noua fata rockului industrial a facut lumea sa dea din cap, ca in vremurile bune in care heavy metal-ul era la moda si toata lumea o ardea periculos prin rockoteci. Urechile au fost gadilate de melodii ca Terrible Lie, Wish, The hand that feeds sau Somewhat Damaged.

Daca pana in momentul concertului The Prodigy, lumea a ramas intr-o stare aparent de acalmie, mai existand din cand in cand cate o mica dezlantuire in masa, in timpul concertelor trupelor Primal Scream, Nine Inch Nails, Tankcsapda, lumea a luat-o razna complet in timpul concertului britanicilor eletro-punk de la Prodigy. A fost descarcarea mult asteptata si in acelasi timp mult vanata de toti cei care au venit la acest festival. Tinand cont ca festivalul de la Targu Mures a fost inclus pe lista turneului de promovare a ultimului album, nu au lipsit piese ca Invaders Must Die, OMEN, Take Me To The Hospital, dar si hituri mai vechi care au avut darul sa scoata din public pana si ultima picatura de energie, cum ar fi Poison, Vo0ddoo People, Breathe, Firestarter.

Atat scena principala cat si celelalte scene, au gazduit nume ca Goldie, Blank and Jones, Freestylers, Primal Scream, Richard Dorfmeister, !Deladap, Observer, Booka Shade dar si trupe si dj romanesti ca Iris, Vama, OCS, Kumm, Luna Amara, Grimus, Sarmalele Reci, Marika, Ultimul Rand, Gojira etc. Lumea a avut de unde sa aleaga si cu totii au putut sa se bucure, fie ca au fost cazati la corturi fie ca au fost localnici sau au populat hotelurile si pensiunile din oras.

Acum, dupa aceste patru zile de festival, de muzica, de sunet, de culoare, de alergatura intre scene pentru a face fotografii, de mancat langosi cu branza si tocanita de legume cu carnati, de sarit odata cu toti cei adunati la the Prodigy, pot spune cu mana pe inima ca as lua-o de la inceput, m-as mai prezenta odata la poarta festivalului, sa mai stau vreo doua ore pana se rezolva cu acreditarea. Si apoi iar as lua-o de la capat cu navigarea intre scene si terasele din interiorul festivalului.

Lakepark II - povestea continua

Am iesit din casa cu directia Ciric. Stiam vag unde trebuia sa ajung si asa ca m-am vazut pus in situatia de a intreba oamenii pe strada care e cel mai bun traseu spre Ciric, ca e un festival acolo. Eram surprins oarecum si ma simteam de parca eram singurul care mergea la acel festival, sau care stia de existenta lui. Si nici soferul de TAXI care m-a dus acolo nu stia nimic. In drum spre Ciric, prin padurea deasa cred ca am vazut un singur grup care se indrepta spre locul festivalului.

Lakepark II a fost primul festival de gen la care am participat in Iasi, desi el se afla la a doua editie. Muzica a fost antrenanta, locatia selecta iar publicul, de neegalat. E de notat diferenta imensa de atitudine pe care am intalnit-o, in comparatie cu alte partyuri si concerte din sudul tarii, unde deja publicul e format iar frecventa acestor evenimente isi spune cuvantul.

Parca dorinta de a se lasa in voia ritmului a fost mai intensa, parca coeziunea dintre public si dj a fost mai stransa, parca trupurile s-au apropiat mai mult si s-au lasar prada muzicii si mai mult, parca dorinta de a petrece cu cei de fata, de a fi un tot care se dezlantuie pe ritmul delirant al sunetelor produse de mainile mestesugite ale dj-ilor Raresh, Praslea, Sebo, Inner, Moto, Phaser Lips, a fost mai mare. Lakepark e un eveniment cu renume in zona, la eveniment fiind prezenti tineri ca de prin toate orasele mai importante ale Moldovei, dar mai ales din Piatra Neamt, Vaslui, Bacau, dar si publicul iesean, amator de distractii in aer liber,departe de caldura innabusitoare. Sunt curios daca la editia a treia, tot Piatra Neamtul va fi fruntea.

Line-up ul stilat si maturat intens prin cluburi de renume din toata lumea a tinut pubilcul pana in momentul in care a iesit soarele sus pe cer, motivandu-i intratat de mult incat sa ingroase randurile After-Partyului care s-a intins bine catre ora 1 dupa amiaza. In cateva cuvinte, Lakepark II a fost expresia clara a faptului ca acest gen de evenimente este la mare cautare, iar setea de distractie si de muzica buna si aerisita isi spune cuvantul.

Tot ce pot sa spun este ca astfel de evenimente sunt din ce in ce mai cautate si ca nevoia de un entertainment cat mai variat si mai select isi spune cuvantul, tendintele si pretentiile specifice cluburilor cu renume vest europene nemaifiind chiar asa de straine scenei locale.De aceea promovarea unui astfel eveniment devine esentiala, si asta nu numai in domeniul virtual, ci si in plan fizic, prin mai multe afise stradale, prin contactarea a cat mai multor medii. Sa speram ca LakePark III va fi de trei ori mai mare si ca Line-up-ul va fi de 10 ori mai consistent, incat sa necesite evolutia de la un festival de o singura zi, la unul de doua zile, asa cum ii sta bine unui festival outdoor.