Vulcanul arunca furios cenusa de cateva zile, nepasator, cand fierbinte, cand cu scantei, in legea lui, in timp ce intreaga lume era paralizata. Paralizate au fost aeroporturile, afaceri de sute de mii de euro, milioane de oameni au ramas prin aeroporturi zile intregi in speranta ca el, marele vulcan se va saturat de scuipat cenusa in stratosfera si totul va reveni la normal. Acum, pe 22 aprile, cand scriu aceste randuri, joi dimineata, totul a inceput sa se miste. Mai precis de ieri au inceput sa se deschida majoritatea aeroporturilor, iar transportul aerian a fost reluat.
Victime ale acestui vulcan din Islanda, aflat la petse 3000 km distanta, am fost si noi, o tara mica. Cum era teoria Bataii aripii de fluture?
Unul dintre efectele imediate asupra industriei muzicale romanesti, si mai diresct asupra starii noastre de bine, a fost faltul ca multe petreceri mult asteptate au trebuit sa functioneze cu rezervele. Asa ca am avut party la Arene fafa Logistics, iar la Fabrica fara 2 dintre mult asteptatii DJ, care erau blocati pe unul dintre aeroporturile din Londra.
Si ce daca a fost eruptia unui vulcan?Noi tot am iesit pe strada, e adevarat, nu chiar atat de multi pe cat am fi iesit daca ar fi venit Logistics, dar nu ne-am putut abitine. A fost interesant, unic, refreshing, dar am si ramas putin cu un gust amar in gura.
Cand am ajuns in Fabrica era ceva lume in fata. Am intrat, partiul era in toi..am facut cateva poze si asa ca am decis ca era timpul sa o iau catre Arene. Era totusi mai multa lume afara parca si parea sa formeze un grup. Printre oameni am vazut silueta cuiva rezemat de zid, inotand in ceva ce parea fi voma. Era o fata de vreo 17 ani, care nu pot spune ca mai avea vreo legatura cu lumea asta, cu ochii dati peste cap iar suvoaie de saliva amestecata cu voma ii curgeau din gura, spasmodic. In scurt timp mi-am dat seama ca multimea din jurul ei, aproximativ 20 de indivizi, nu era acolo pentru a-i acorda vreun ajutor ci mai mult se distra pe seama ei.
La un moment dat am intrebat-o pe prietena ei daca a sunat la salvare, sau macar daca i-a anuntat parintii. Nu am mai asteptat raspunsul si am sunat la salvare, caci era clar ca fata care voma in nestire sprijinita de peretii clubului nu mai stia de mult pe ce lume era. In timp ce vorbeam cu cei de la 112 si eram stransferat de la un departament la altul, am observat ca mai era cineva care vorbea cu cei de la Salvare. Era un tip cam de varsta mea. M+am bucurat ca nu eram singurul care isi dadea seama de starea in care se afla saraca fata.
Am rugat-o pe perietena ei sa ii anunte parintii, sa vina sa o ia de acolo. Am fost surprins sa o aud ca nu vrea, ca va astepta mai intai salvarea si abia dupa ce o vor examina medicii, abia dupa aceea o va suna pe mama ei. Nu mi-a venit sa cred. Nu a vrut sa spuna nici ce a baut fata, doar ca a baut o jumatate de pahar de vodca. Nu stiu cum vi se pare, dar in niciun caz nu intri in coma alcoolica dintr-un pahar de vodca. Am insistat din nou, si apoi in mod repetat ca sa ii sune pe parintii fetei. Abia dupa vreo 20 de minute de insistente, timp in care nici salvarea nu a venit, ea a acceptat sa ii sune pe parintii fetei, sa le spuna in ce stare era.
Intre timp, a inceput si lumea sa se motiveze sa vada ce era cu fata, mai mult la gura noastra care ne tot certam pe seama ei. Un baiat s-a asezat in fata ei, a spalat-o putin pe fata, si a mutat-o mai incolo. Trecusera deja aproape 40 de minute si salvarea inca nu venise. Incetul cu incetul fata isi revenea, dar din cand in cand mai lasa ca suvoaie de saliva groasa amestecata cu voma. Un baiat a mai dat un telefon la salvare si a aflat ca aceasta era pe drum. Cineva s-a dus la bar si a adus niste felii de lamaie.
A venit si mama ei intr-un taxi. O femeie la vreo 40 de ani, simpla, dar se vedea pe fata ei ca era ingrijorata. Atata timp cat mama ei era deja acolo, nu mai avea ce sa i se intample rau. Am plecat catre Arene, unde urma sa nu ii ascult pe cei de la Logistics.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu